Ridicările de maşini – mic ghid practic

Boondock Saints cu maşini. 

În superbul sector 6, problema locurilor de parcare devine din ce în ce urâtă. Numărul maşinilor tot creşte, locurile de parcare care apar sunt infinit mai puţine decât ar fi măcar suficient. E absolut fabulos că pe blogul Primăriei Sectorului 6 (da, au timp de aşa ceva) se scrie despre echipele complexe care eliberează trei locuri, însă pe strada Sibiu, de exemplu, tocmai se reconfigurează marcajele şi semnele pentru parcare – evident, mai dispar nişte locuri.

Ce e de reţinut e că ridicarea maşinilor este în responsabilitatea poliţiei locale, cel puţin pentru sectorul 6 – ei colaborează direct cu Ilcor, firma de ridicări, la ei faci plângere când îţi găseşti locul ocupat, ei dau amenzile în baza unei hotărâri a consiliului local (nu ştiu care, mie încă nu mi-a venit procesul verbal).

Partea I. Cum nu mi-am mai găsit maşina în faţa blocului

Era o dimineaţă senină de 22 iulie, când fraiera de mine iese din bloc …şi pauză de hiperventilaţie: ia-ţi maşina de unde nu-i. În locul unde-o lăsasem, era ceva argintiu, nu roşu, de o altă marcă decât Citroen, cu un alt număr de înmatriculare. Panică totală, pun mâna pe telefon cu ultimul licăr de speranţă, “Ai făcut vreo glumă proastă şi mi-ai mutat maşina? Sau mi-au furat-o?” Replica, pe un ton al cunoscătorului păţit: “Hăhă, cel mai probabil ţi-au ridicat-o. Du-te la secţie şi verifică”. Vorba ceea, nasol moment, mişto colivă.

Mbun. O mică paranteză, sentimentul de a nu-ţi mai găsi maşina unde ai lăsat-o e absolut cretin. Am trecut prin toate fazele, de la “Băi, poate-s eu tută şi n-am lăsat-o aici!!?” la “Cretinii, cum dracu’ să fure, mă, maşina, ‘tu-le muma de idioţi etc”. Drept urmare, de atunci am rămas cu întrebarea-reflex “Da’ ce fac dacă nu-mi găsesc maşina unde-am parcat-o?”, de-am ajuns să ştiu la orice oră în ce sector sunt. Închidem paranteza.

Mă duc la secţie, doamna de acolo îmi dă numărul de la dispeceratul de ridicări (dau numere de telefon şi alte informaţii mai jos), sun la ăia, îmi răspunde un dom’ poliţist foarte plictisit de viaţă, “Da, domnişoară, maşina dumneavoastră de-abia ce-a ajuns la noi. V-aşteptăm s-o luaţi. Vă costă 678 de lei”. Adică, în traducere liberă, tocmai v-am dat ue, luaţi şi-un şerveţel, vă rog, şi haideţi cu banii. Între timp, vorbesc cu proprietarul de drept al maşinii, să-l anunţ c-o să-i ajungă o scrisorică în care o să fie întrebat cine conducea maşina la momentul respectiv, etc-uri de genul “Da’ ai suficienţi bani pe un singur card să plăteşti acolo?”, evident că n-aveam, ce mai, circ în toată regula. Şi fireşte că, între timp, începuseră că curgă mailurile de la muncă.

Ajung la dracu’ cu cărţi, strada Mânăstirea Văratec 14, biata Lizeta (c-aşa am ajuns s-o alint) stătea singură-cuc în mijlocul spaţiului de depozitare. La intrare, era în toi o partidă de table, întreruptă cu brutalitate de vijelia-mi. În sediu se intră singur, nu te lasă cu însoţitor. Mă duc cu talon şi acte, mă trece un agent la catastif – adică într-un caiet cartonat de mate (am refuzat să semnez în catastif, habar n-am dacă am făcut bine au ba) -, mă anunţă c-o să primesc procesul verbal acasă, prin poştă, mă duc şi decartez banii (m-a durut când am tastat pin-ul – şi da, se poate plăti cu cardul), ies de-acolo, mă conduce un nene la maşină, mi-o desigiliează, avea şi-o zgârietură pe care n-o ştiam, el a negat feroce, în fine, eu nu am mai avut răbdare să mai stau şi-am plecat naibii de-acolo.

Încă n-am primit procesul verbal. De ce cred eu că nu l-am primit? Pentru că ai nevoie de proces verbal + dispoziţia de ridicare + chitanţă Ilcor ca să poţi contesta dispoziţia în instanţă. Având în vedere că au trecut 60 de zile, plata amenzii se prescrie oricum. Trebuie să mă duc la secţia de poliţie, să le cer procesul verbal şi să mă duc să mă distrez oleacă la proces.

Partea II. Ce se-ntâmplă când nu-ţi laşi numărul de telefon în parbriz

Acum, cu oamenii care vin şi parchează pe locul plătit la ADP Sector 6: nu ştiu şi nici nu mă interesează foarte mult ce se-ntâmplă cât sunt eu plecată cu maşina de-acasă. Înţeleg perfect că situaţia e dificilă din punctul ăsta de vedere, nu o dată le-a fost ridicată maşina prietenilor care s-au aventurat până la mine la ţară, în Drumul Taberei. Nu am ca hobby sunatul la poliţie şi nu-s absurdă din punctul ăsta de vedere, că ştiu cum e. Dar vreau ca atunci când ajung acasă, fie că e 12:30 noaptea, fie că e 7 dimineaţa, fie că e 5 după-amiaza, să am locul liber, în virtutea contractului şi-a banilor plătiţi cu sfinţenie, la zi. Asta presupune ca omul care a decis să-şi lase maşina acolo (deşi parcarea e marcată şi semnalizată ca fiind de reşedinţă şi cu locuri închiriate la ADP) să-şi lase un număr în geam. E atât de simplu. Oleacă de bun-simţ, puţină înţelegere şi cu asta muţi lumea din loc, îţi faci cunoştinţe noi şi, dacă ai atitudinea potrivită, afli şi nişte insight-uri pe temă (aşa am aflat unde anume să-mi las maşina pe diverse străzi, Şcoala Floreasca fiind cel mai ilustru exemplu).

Dacă nu-ţi laşi numărul, o să sun la Poliţia Locală. Nu am altă soluţie – de multe ori, la 12:30 noaptea nu mai găsesc locuri libere în zonă, iar să-mi pliez maşina nu e soluţie, că nu mai am Tico. Din ce văd, maşinile înmatriculate în provincie sunt cele parcate aiurea. Aia e, există consecinţe.
Procedura e în felul următor: se sună la Poliţia Locală, care preia sesizarea şi trimite un echipaj. Poliţiştii sunt extrem de amabili şi se mişcă foarte rapid, verifică maşina şi domiciliul proprietarului, după care îi scriu amenda şi îi lasă înştiinţarea în parbriz. În funcţie de ora la care se întâmplă asta, pot sau nu să cheme şi platforma de ridicări – dar întotdeauna te vor sfătui să rezolvi situaţia cât mai amiabil posibil pentru toată lumea.
Ca să vorbim de cazul concret de azi: noaptea, la 12:30, am sunat la locală sector 6, au venit, au constatat. Dimineaţă, la nouă fără ceva, nu aveam locul eliberat, am plecat, m-am întors, tot nu plecase. Am sunat la poliţie, am cerut să vină cu platforma, am aşteptat o oră şi unsprezece minute (pe ceas), au venit şi-au constatat. Când au apărut platformele pe stradă bineînţeles că s-a strâns lumea ca la urs, bineînţeles c-a apărut şi idiotul, arogant şi vag nedumerit. Din nou, chestie de atitudine, dar nu mai comentez pe tema asta. Ce contează e că totuşi mecanismul funcţionează.

Morala: 1. Trust your karma, hîhî; 2. Numărul de telefon în parbriz e sfânt. Ca şi bunul-simţ.

Informaţii utile

Poliţia Locală Sector 6: 021 9546
Poliţia Locală Sector 6, ridicări auto: 0372 753 005
Documente necesare la reclamaţia pentru loc de parcare ocupat: copie a contractului + copie a chitanţei  + copie a buletinului celui care a încheiat contractul + o cerere în care se solicită eliberarea locului de parcare, dictată de poliţist pe loc.
Tarifele la ridicare:

– ridicare auto: 210 lei
– transport auto: 168 lei
– depozitare auto/zi: 168 lei

Un blog despre ridicările auto din Bucureşti cu informaţii despre contestaţii etc., click aici.

În loc de concluzie

Există discuţia asta, dacă ridicarea autoturismelor e sau nu abuzivă, dacă e furt sau nu etc. Ca de fiecare dată, depinde de context. Dacă e vorba de blocat intrări/ieşiri, linii de tramvai, garaje, locuri plătite, aş zice că e perfect legitimă. Dacă e vorba de zone aglomerate, în care literalmente nu ai unde să-ţi laşi maşina pe o rază de un kilometru, atunci nu mi se mai pare aşa ok, mai ales în condiţiile în care în continuare se poate bloca roata, ca măsură de avertisment, să-i zicem; sau se poate aplica doar amenda pentru staţionare în locuri interzise – dar nimeni n-ar mai scoate profit din asta.
Dacă e furt e discutabil. Pe de-o parte, ar fi de folos tuturor dacă ar putea să dea de proprietarul maşinii înainte ca ea să fie ridicată (telefon, bătut la uşă) sau de numărul de contact al firmei pe care e trecută – dar ar dura de cel puţin trei ori mai mult.

Şi mai cred că, pentru a respecta nişte reguli, ar trebui să existe un cadru construit pentru asta, nişte posibilităţi concrete de a evita situaţiile ilegale. Adică locuri de parcare. Eventual la metrou.

Later edit, 26 august 2015: După o discuţie avută în seara asta cu nişte domni agenţi la Poliţia Locală Sector 6, am aflat că nu se mai ridică maşinile deloc. În cazul în care se blochează căi de acces, linii de tramvai etc., platforma doar mută maşina, nu o mai duc la depozit, iar şoferul maşinii nu mai plăteşte taxa de ridicare. Aplicarea de amendă rămâne singura metodă de a sancţiona staţionarea ilegală.