Skip to content

let’s do the waking up

Tuesday, 3rd May 2011

Corfu, 2008

după apusul ăsta au urmat patru ore de somn pe mare. şi, la un moment dat, m-am şi trezit. la vremea respectivă, n-am ştiut că ceea ce mi se-ntâmpla în faţa ochilor era o ‘mneţuşcă, mi s-a părut că-i mai degrabă ilustrarea unei melodii care-mi place teribil. (fie vorba-ntre noi, mi se pare că norah jones mai are de văzut nişte răsărituri.)

de-atunci a mai trecut nişte vreme. acum, dacă e să mă-ntrebaţi, aş zice că toate drumurile duc în grecia şi doar vin din roma. ironiile-s, câteodată, de-o drăguţenie inimaginabilă.

într-adevăr, soarele ăla care avea să devină al naibii de nervos a fost cel mai mişto “hai, ancă, trezeşte-te!” pe care mi-l aduc aminte. pentru că, din toată dimineaţa aia, nu mai ţin minte nimic. nici măcar dacă poza asta-i făcută de mine.

hugh laurie – live at cheltenlham jazz festival

(da, e înregistrarea concertului susţinut de hugh laurie ieri seară. e-ntr-un fel; englezii au un verb foarte potrivit pentru ce vreau eu să zic: I simply enjoyed it.
la momentul la care scriu eu, mai sunt şase zile în care puteţi să ascultaţi concertul. strategia bbc-ului e excelentă, dar le-aş ura, cu tot cu respect britanic, nişte fuck-off.)

p.s.: şi cu asta, sper să m-apuc iar de scris, dacă scap vie din mai, care-i o lună dusă cu capu’ sistematic, din câte văd. şi să-mi iau într-o zi aparatul cu mine întru hoinăreală.

Advertisements
2 Comments
  1. ioana permalink
    Wednesday, 4th May 2011 3:22 PM

    mi-ai amintit cat de mult voiam la mare de 1 mai. dar cat de mult! plang 😦

  2. Wednesday, 4th May 2011 7:06 PM

    nu, nu de 1 mai. de ziua mea, pe şaişpce februarie.
    aia tre’ să fie mare.

Comments are closed.