Skip to content

muzică de luat în braţe

Friday, 23rd April 2010

nişte pansamente.

pentru obişnuiţii casei, se ştie că asta nu-mi e una dintre cele mai faste perioade. pentru ăia care nu-s, mie îmi sună cam aşa: insomnii care se pupă de minune cu lipsa unui oarecare timp de somn, nişte vise-coşmar de-mi vine să mă urc pe pereţi de fiecare dată când mă trezesc şi-mi dau seama că, în loc să merg mai departe, mă afund tot mai adânc, mult de alergat prin oraş şi tot aşa. bine, acuma – dacă tot am început -, nici sănătatea (atât mintală, cât şi de alte naturi) nu mi-e străluce ca luceafărul, da’ mă rog, asta-i o altă discuţie.

mi se-ntâmplă câte-o chestiuţă mişto. cum ar fi să-mi găsesc tot soiul de cd-uri arse şi puse în rondele (ştiţi, carcasele-alea, tower-like). acu’ vreo câteva zile, mi-am adus aminte că un foarte bun prieten de-al meu mi-a trimis anul trecut nişte piese de-ale lui andy mckee. foarte faine, foarte drăguţe, da’ nu le era timpul la vremea aia. e o vorbă, vreme trece, vreme vine. şi-am făcut rost de discografia lu’ nea andy. frumos rău de tot, chitară acustică şi-atât. din serie cu michael hedges, don ross şi poate şi rodrigo y gabriela, da’ numa’ puţin. (ok, mai pun una bucată link la ryg. îs prea miştoci.)

toţi ăştia-s foarte diferiţi ei între ei, da’ eu i-am pus pe-acelaşi raft. că se leagă unii de alţii prin nişte întâmplări foarte faine.

acuma, mie-mi place rrău de tot şi de radio paradise. listener suported, commercial-free. emite din paradise, california (cred că m-aş muta acolo numai pentru numele-ăsta) şi e printre foarte puţinele chestii americane după care mă dau în vânt. e, şi nenii ăştia difuzează muzica de care-mi place mie mult, plus tot soiul de nebuneli de care n-am auzit, da’ de care mă îndrăgostesc pe loc. şi-ntr-o seară, ce s-auzi.

bun! notat pe hârtiuţă (aveam un caiet unde-mi notam tot soiul de melodele miştoace, ar trebui să-l caut), în ideea că tre’ să-l aprofundez niţel.

a se reţine. don ross, andy mckee, fiecare separat. şi nu ştiu ce-mi vine acu’ două sau trei seri să pun un link pe twitter, că dau peste ei doi împreună.

combinat cu câte mi se-ntâmplă mie acuma, vă zic aşa: asta-i muzică de dormit în pat cu. e de luat leptopiseţul în braţe. e de scris pe blog despre.

albumul se numeşte “the thing that came from somewhere”. de găsit, pardon, cumpărat pe net. ştiţi voi pe unde.

p.s.: ăsta e un bonus. aşa, ca de la mine. e o piesă a naibii de veridică. şi nu, n-are cuvinte. n-are de ce să aibă, cum n-au nici ross şi mckee. unele lucruri nu se spun, se cântă.

Advertisements
2 Comments
  1. Saturday, 24th April 2010 5:53 PM

    listening to radio paradise. buna recomandare! 🙂

  2. Saturday, 24th April 2010 6:42 PM

    mă bucur că-ţi place. 🙂

Comments are closed.