Ţânţar care eşti tu ţânţar, lasă-mă să dorm!

De vreo săptămână, se pare că am un ţânţar. E noul meu animal de casă.

Nu l-am adoptat de bună-voie, s-a auto-impus. Şi mă băzăie. Mă enervează. Ah, şi ce mă mănâncă cel mai tare, îşi ia de mâncare singur. De la mine. Îi plac picioarele mele. Şi, ca să-şi arate preţuirea tzântzărească, mi-a făcut nişte buboaie cât Casa Poporului.

Nu l-am bătut cât era mic şi s-a obrăznicit. S-a săturat de picioare (adevărul e că nici nu prea mai avea de unde) şi s-a reorientat spre burtă. Şi spre spate. Şi spre mâini.

Eu cred sincer că ţânţarul ăsta mă iubeşte. La cât m-a muşcat, culmea ar fi să nu. Numai că, vedeţi voi, iubire cu de-a sila nu se poate. Pe mine dragostea asta a lui mă chinuie; mă mănâncă, să fiu sinceră.

Aşa încât am luat eroica decizie de a da foc la o spirală Raid. Sper să-mi înţeleagă mesajul subliminal şi să mă lase în pace. Că nu-mi place iubirea de ţânţar. Şi sunt sigură că, dacă l-ar muşca şi pe el vreun alt ţânţar flămând, nu i-ar pica bine.

Dă, Doamne, să dorm şi eu la noapte nemuşcată. Dacă se poate.

6 thoughts on “Ţânţar care eşti tu ţânţar, lasă-mă să dorm!

  1. Am 2 probleme:
    1 – inca un suflet de care sa ma ocup – noul tau animalut de companie, iar chestia cu sufletul e cam grea si solicitanta,
    2 – Doamne fereste sa nu pateasca ceva, ca ne iau astia de la protectia animalelor!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s