Skip to content

Momente (fără schiţe)

Wednesday, 18th March 2009

Sunt momente în care mă apucă. În ultima vreme, sunt din ce în ce mai dese. Dovada – acest blog şi mutarea la WordPress, counterul proaspăt apărut în sidebar (mi-e dor de analytics) şi noul, minunatul Twitter. Al cărui link încă nu vi-l dau până când nu mă prind eu cum stă treaba pe acolo. Am momente în care mă apucă avântul tehnologic. Da’ mă apucă, nu glumă!

Mai sunt momente în care simt că-mi fuge pământul de sub picioare. Literalmente. În ultima vreme, au început să se pună nişte frânturi cap la cap, iar imaginea nu e tocmai cea care voiam eu să fie. Ok, nu întotdeauna iese cum îţi doreşti; am aflat asta. Dar de aici să ajungi să îţi pui nişte întrebări dureros de serioase despre oamenii cu care stai nişte ore în fiecare zi şi – până la urmă – şi despre tine şi abilităţile tale de a detecta diverse probleme… e mult. E foarte mult; atât de mult, încât nici eu nu pot să cuprind cu totul situaţia. Devine şi mai greu atunci când nu ştii exact ce să faci, cum să reacţionezi – şi îţi dai seama că stai într-un scaun teribil de incomod, holbându-te la un film foarte prost la care, e adevărat, n-ai plătit bilet, dar care se întâmplă să fie fix viaţa ta.

Momente în care vezi oameni fericiţi şi momente în care nu mai vezi acei oameni. Momente în care ştii şi simţi că ai prins ritmul şi măsura, şi momente în care dispare orice urmă de sunet. Momente în care vodka-cola e cea mai bună soluţie şi momente în care îţi vine să te juri că nu mai bei altceva în afară de apă plată cu lămâie toată viaţa ta. Momente cu oameni, momente fără oameni. În cerc. În acelaşi cerc.

Fleet Foxes – White Winter Hymnal/Fleet Foxes [2008]

Advertisements
5 Comments
  1. Doamna Mama permalink
    Wednesday, 18th March 2009 8:43 AM

    Imi pare rau ca trebuie sa-ti dau o veste proasta, dar abilitatea de a realiza pe ce lume traiesti se va imbunatati pe masura trecerii timpului. Dintr-un singur motiv – te vei antrena in fiecare zi pentru a te putea adapta!
    eu mi-am ales un pietroi pe care ma asez ori de cate ori mi se intampla sa fiu depasita de viteza in care se desfasoara evenimentele. Si contemplu ceea ce se petrece, chiar daca acel ceva e viata mea.

  2. Phoenix permalink
    Wednesday, 18th March 2009 2:15 PM

    Am zis că n-o să mai intervin, dar eşti prea “varză” ca să pot să stau deoparte. So, let’s talk.

  3. Wednesday, 18th March 2009 7:08 PM

    Hai ca te-ai descurcat, comentariile intra la moderare. 🙂
    Sunt bine. Suficent de bine incat sa traiesc. 😉

  4. Wednesday, 18th March 2009 11:21 PM

    Frate, nici eu nu pricep faza cu twitteru'(desi am cont, da’ nu stiu de ce). E ca si cum ai lasa biletele pe frigider.:|

  5. Wednesday, 18th March 2009 11:31 PM

    =)) pai iti lasi bilete pe frigider cu astia de prin “blogosfera” 😆
    Da-mi si mie linkul pe mail, sa te urmaresc un pic 😉

Comments are closed.