Timpul, durul nemilos al zeilor ce mai mor câteodată, stă.
Poate a obosit, poate s-a plictisit.
Timpul e albastru, ca cerul. Sau roşu, ca pasiunea. Sau poate e alb, ca un spital pentru cei ce suferă de uitare cronică. Sau poate e portocaliu, ca soarele.
Dar nu l-am vazut şi nu l-am auzit.
Poate e incolor. Şi foarte liniştit.
Poate a obosit. Poate s-a plictisit.
Gary Jules – Mad World/Trading Snakeoil for Wolftickets [2003]
simplicity is beauty 