Despre

Un pic ardeleancă, un pic sârboaică, un pic munteancă, un pic bulgăroaică, un pic olteancă… De trei generaţii în Bucureşti. Sau, altfel spus, o combinaţie explozivă, din care sar scântei. La propriu.

Dependentă de muzică, de cafea, de cărţi. Ador unghiile scurte date cu lac roşu şi urmele de ruj de pe filtrul unei ţigări dintr-o scrumieră oarecare. Eşuez, atunci când îmi permit să eşuez, în cafenele. Asortez esspreso-ul dublu cu jazz, cafeaua cu lapte într-o cană de 330 de mililitri cu rock şi capuccino-ul cu muzica electronică.

Caut armonii şi nu suport disonanţele. Asta mi se trage de pe vremea când tătâne-mio îmi lăsa la capul patului radioul aprins. Şi tot de aici – şi pasiunea nebună pentru muzica sub absolut orice forme. De la Mozart la Megadeth, de la Gotan Project la Ella Fitzgerald, de la Enya la Tracy Chapman – cine vede ce am eu în player se cruceşte. Să mai spun că Depeche Mode au fost, sunt şi vor rămâne marea mea dragoste în materie de muzică?

Sunt ferm convinsă că, într-o viaţă anterioară, am fost bărbat. Şi-o să mai fiu, că mi-a plăcut. Aveţi în faţă un pui de misogin, care-a rămas doar pui, spre fericirea unora. Totuşi, ăsta micu’ se manifestă la greu. Temperamental ca mă-sa, ce să-i faci…

Urăsc cu patimă replica “nu pot să fac nimic”, imbecilii, oamenii cu ochelari de cal, prostia afişată cu mândrie, unghiile cu oja cojită, machiajul în exces, fake-urile, colecţionarii-de-ochii-lumii – nu pricep nimic din ceea ce fac, dar ei sunt cool, trendy, fancy & stuff. Ah, da, şi romgleza – oamenii care o vorbesc îmi dau senzaţia că nu ştiu nici română, nici engleză ca lumea.

Mă pasionează teribil limbile străine. Prind repede accentul, regulile gramaticale au o logică anume (toate celelalte reguli nu au şi, ca atare, este necesară încălcarea lor). Mi-am promis că o să învăţ rusă şi maghiară, să cânt la chitară, sa fac poze mai bune… ah, da, şi să nu uit de mine, ceea ce-i cam greu.

Nu sunt nici bună, nu sunt nici rea. Mi-e al naibii de bine aşa şi continui să susţin să nu mă voi schimba pentru nimeni anume. De ce aş face-o?

A fuego lento. Că-i mai plin de arome şi de nuanţe de gri.